Campanie de informare si educare a populatiei cu privire la vaccinarea antigripala pentru sezonul 2019-2020, avizata de Ministerul Sanatatii

Ce este gripa?

Gripa este o boala extrem de contagioasa care atinge deseori proportii epidemice.1,2

In prezent, coexista 4 tipuri de virusuri gripale: A, B, C si D,3 tulpinile A si B determinand cele mai multe cazuri de gripa la oameni3. Virusul gripal C nu provoaca epidemii, ci doar o forma usoara de boala.

In ceea ce priveste virusul gripal D, acesta nu afecteaza omul, ci bovinele.3

Virusurile gripale in circulatie difera de la an la an, de aceea si compozitia vaccinului gripal se schimba in fiecare an.3

Cat de contagioasa este gripa?

  • Virusurile gripale sunt foarte infectioase si se transmit usor de la o persoana la alta, prin picaturile proiectate in aer in timpul tusei si stranutului.3
  • Virusul se poate raspandi si prin strangerea mainilor sau prin atingerea suprafetelor contaminate cu virusul respectiv.3
  • Perioada medie de incubatie este de 2 zile (intre 1 si 4 zile).4
  • Persoanele adulte infectate sunt contagioase din ziua anterioara aparitiei simptomelor si timp de 5 zile dupa declansarea bolii, iar persoanele cu o imunitate foarte slaba pot raspandi virusul timp de saptamani sau luni de zile.4
  • Copiii pot fi infectiosi timp de peste 10 zile de la declansarea simptomelor – copiii din gradinite si scoli primare raspandesc virusul in familie si in comunitate, fiind transmitatori eficienti ai virusurilor de gripa.4

Cand apar epidemiile de gripa?

  • In regiunile temperate, epidemiile de gripa apar in lunile de toamna si de iarna.5

Cum se transmite gripa?

Exista doua cai de transmitere a virusilor gripale: 3

  • Pe cale respiratorie – prin inhalarea aerosolilor care se formeaza de la persoanele bolnave, care tusesc sau stranuta intr o anumita arie
  • Prin contact direct mana-ochi, mana-nas, mana-gura sau de pe suprafetele contaminate cu secretii.

Care sunt simptomele gripei?

Debutul bolii este brusc, cu simptome precum febra foarte mare, 38-40 de grade, care dureaza intre 3 si 5 zile, tuse, frisoane, dureri de cap (cefalee) in regiunea frontala, dureri la nivelul globilor oculari, fotofobie (pacientul nu poate suporta lumina), dureri musculare cu senzatie de zdrobire musculara si uneori chiar dureri articulare difuze.5

Complicatii ce pot aparea in urma gripei:5

Pneumonia este cea mai grava complicatie ce poate surveni in urma gripei. Gripa creste de 100 de ori riscul de pneumonie.** Ca o consecinta a pneumoniei sau bronho-pneumoniei, poate aparea si insuficienta respiratorie acuta. Alte afectiuni respiratorii precum bronsita, traheo-bronsita, bronsiolita, faringita, rinitele, crizele de astm (sau acutizarea acestora) pot fi, de asemenea, complicatii ale gripei.

Procentul de internare in caz de gripa este ridicat, in sezonul gripal 2018-2019 in Romania, din totalul de 11.527 de cazuri de afectiuni clinice similare gripei raportate, un procent de 41,1% au avut nevoie de spitalizare:*

Procent de internare total si pe grupe de varsta, in sezonul 2018-2019, in Romania:

Total 0-1 an 2-4 ani 5-14 ani 15-49 ani 50-64 ani >65 ani
41,1% 55,1% 33,9% 30,2% 31,5% 53,9% 83,4%

Gripa in statistici

  • Conform estimarilor ORGANIZATIEI MONDIALE A SANATATII, un procent de 5 pana la 15% din populatie este afectat de infectii ale tractului respirator superior in timpul epidemiilor de gripa, in fiecare an (la nivel global, ratele anuale de atac al gripei sunt estimate la 5-10% la adulti si la 20-30% la copii).6
  • Gripa determina intre 3 si 5 milioane de imbolnaviri grave si peste 650.000 de decese anual.6
  • In Romania, numarul imbolnavirilor de gripa creste ingrijorator de la an la an, sezonul trecut (2018-2019) inregistrandu-se cu 65% mai multe cazuri de imbolnaviri si cu 55% mai multe decese decat in sezonul 2017-2018.7 Este de asemenea grav faptul ca in sezonul trecut s-au inregistrat decese si in randul adultilor sanatosi.7
  • Gripa afecteaza persoanele de orice varsta, dar adultii cu varsta de peste 65 de ani si copiii sub 2 ani sunt deosebit de vulnerabili, la fel si cei care sufera de anumite boli (cum sunt afectiuni cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatice, sangvine, diabet) sau boli care slabesc sistemul imunitar.6
  • Peste 90% din decesele asociate gripei se intalnesc in grupele cu risc crescut si in randul varstnicilor.6
  • La adulti, riscul de deces din cauza gripei si a complicatiilor acesteia creste incepand cu varsta de 50 de ani.6

Grupe de populatie cu risc crescut de complicatii in caz de contractare a gripei

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, exista anumite grupe de populatie care pot dezvolta complicatii grave in urma gripei:5

Copiii (intre 6 luni si 5 ani)

Copiii mai mici de 5 ani prezinta risc crescut de dezvoltare a complicatiilor, afectiunile cele mai severe survenind la copiii sub 2 ani.8

Global, pana la 1 din 3 copii este afectat de gripa in fiecare an.9

Cea mai frecvent intalnita complicatie la copii este pneumonia. Mai pot aparea bronho-pneumonii, insuficienta respiratorie acuta (prin pneumonie sau bronho-pneumonie), criza de astm (sau acutizarea acesteia), sinuzita. La copii, in timpul gripei se pot declansa complicatii neurologice: convulsii, encefalite, foarte rar mielite si radiculonevrite si chiar otite medii supurate (prin suprainfectie). Virusul gripal determina o scadere a rezistentei organismului, atat locala, prin distrugerea mucusului situat pe suprafata cailor respiratorii (ceea ce favorizeaza infectia cu germeni bacterieni), cat si generala, epuizand organismul prin febra, tuse, determinand destul de frecvent aparitia suprainfectiilor.8

Varstnicii (65+)

Este mai putin cunoscut faptul ca sistemul imunitar slabeste pe masura ce imbatranim, reducand capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor, chiar daca suntem intr-o forma buna.

De aceea, persoanele cu varsta de peste 65 de ani sunt mai expuse riscului de a dezvolta complicatii cum sunt:11

  • Pneumonie
  • Complicatii cardiace grave
  • Agravarea bolilor cronice de baza (boli cardiace, pulmonare si metabolice, cum este diabetul).

Varstnicii au un risc mai mare de spitalizare din cauza gripei:10

  • In fiecare an, in SUA, peste 60% din persoanele care necesita spitalizare din motive legate de gripa sunt adulti cu varsta de peste 65 de ani.10
  • Un studiu a aratat ca 30% dintre pacientii cu varsta de peste 70 de ani care au fost spitalizati pentru o boala acuta, cum este gripa, au suferit de o deteriorare a capacitatii de autoingrijire dupa externarea din spital. Dintre acestia, doar 30% s-au recuperat complet dupa un an.10

Bolnavii cronici

Principalele grupe de populatie care prezinta risc crescut de dezvoltare a complicatiilor sunt:

Pacientii cu astm

Persoanele cu astm au caile respiratorii inflamate. Gripa poate agrava inflamatia cailor respiratorii si a plamanilor. De asemenea, persoanele cu afectiuni pulmonare, cum este astmul, prezinta o acumulare de lichid in plaman. Cand se produce o infectie virala precum gripa, bacteriile si virusurile patrund adanc in plamani si se inmultesc mai usor, crescand probabilitatea dezvoltarii altor infectii, cum este pneumonia.

Indiferent daca simptomele sunt bine controlate cu ajutorul medicamentelor sau nu, persoanele care sufera de astm sunt mult mai predispuse la complicatii ale gripei:12

  • Atacuri astmatice
  • Agravare a astmului
  • Pneumonie
  • Alte simptome respiratorii acute.

Pacientii cu astm sunt de doua ori mai predispusi la spitalizare din cauza gripei.13

Pacientii cu diabet zaharat

Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la complicatii grave ale gripei, cum sunt:

  • Pneumonie
  • Complicatii cardiace grave
  • Complicatii neurologice
  • Agravarea complicatiilor legate de diabet, de exemplu dificultatea de a controla nivelul zaharului din sange.14

Pacientii cu diabet zaharat sunt de 3 pana la 6 ori mai predispusi la spitalizare ca urmare a epidemiilor de gripa.15

Persoanele cu diabet zaharat de tip 2, care au avut gripa in perioada de doua saptamani inainte si patru saptamani dupa diagnosticare, au prezentat:16

  • Cu 75% mai multe evenimente glicemice anormale
  • Cu 57% mai multe cazuri de pneumonie, comparativ cu persoanele fara diabet6
  • De 8 ori mai multe cazuri de cardiopatie ischemica, in comparaţie cu persoanele fara diabet.16

Pacientii cu boli cardiovasculare

  • In cazul unei afectiuni cardiace, este posibil ca inima sa nu pompeze sangele in corp atat de eficient cum ar trebui. Aceasta poate duce la acumularea de lichide in plamani si in alte parti ale corpului.17
  • Pacientii cu boli cardiace sunt mult mai predispusi la o forma severa de gripa, care poate duce la complicatii cum sunt:17
    • Pneumonie
    • Complicatii cardiace grave
    • Risc crescut de spitalizare, din cauza complicatiilor cardiovasculare.
  • Riscul de spitalizare pentru un atac de cord este de 6 ori mai mare in saptamana care urmeaza infectarii cu gripa.18
  • Pacientii cu gripa sunt aproape de 3 ori mai predispusi sa sufere un accident vascular cerebral in decurs de 15 zile de la imbolnavire, comparativ cu oricare alte intervale de timp in decurs de un an.
  • Pacientii raman expusi riscului de accident vascular cerebral timp de pana la 60 de zile.19

Gravidele

  • Din cauza riscului crescut de mortalitate si morbiditate, atat pentru mama, cat si pentru noul-nascut, vaccinarea antigripala la gravide este deosebit de importanta.
  • Avortul spontan, nasterea prematura, malformatiile congenitale si nasterea cu greutate sub nivelul normal sunt cateva dintre riscurile la care se expune mama in caz de contractare a gripei.21
  • Vaccinarea antigripala scade la jumatate riscul de infectii respiratorii acute asociate gripei la femeile gravide,* iar riscul de spitalizare este redus cu 40%.21
  • De asemenea, mai multe studii demonstreaza ca vaccinul gripal administrat in timpul sarcinii protejeaza si bebelusul impotriva gripei, timp de cateva luni dupa nastere.21

Lucratorii din domeniul sanatatii

Din cauza gradului ridicat de contagiozitate a gripei, personalul medical care intra in contact direct cu bolnavii de gripa prezinta un risc crescut de contractare a bolii.22 Din aceasta categorie fac parte: medicii, cadrele sanitare medii si personalul auxiliar, atat din spitale, cat si din unitatile sanitare ambulatorii, inclusiv salariatii institutiilor de ocrotire (copii sau batrani) si ai unitatilor de bolnavi cronici.

Vaccinarea antigripala

  • Vaccinarea antigripala este cea mai eficienta metoda de reducere a riscului de imbolnavire cu gripa23 si complicatiile acesteia.
  • Centrul de control si preventie a bolilor a declarat ca pentru sezonul 2017-2018, vaccinarea antigripala a prevenit aproximativ 7 milioane de imbolnaviri, 109.000 de spitalizari si 8.000 de decese cauzate de gripa si afectiuni similare gripei.24
  • Exista trei tipuri de virusuri gripale care afecteaza omul: tipul A (cel mai agresiv, implicat in epidemii si pandemii), tipul B (implicat in infectii locale) si tipul C (cel mai putin agresiv). Vaccinul gripal contine tulpini de virusuri gripale inactivate care, odata injectate in organism, stimuleaza sistemul imunitar sa produca anticorpi specifici impotriva tulpinilor virale continute. Acesti anticorpi vor distruge virusul gripal activ, daca acesta va patrunde in organism, si vor impiedica instalarea infectiei gripale.23
  • Vaccinul protejeaza de infectia gripala incepand dupa aproximativ doua saptamani de la injectare, timp necesar organismului pentru a produce anticorpii.
  • In fiecare an, virusul gripal sufera anumite modificari fata de anul precedent, ceea ce inseamna ca in fiecare an trebuie preparat un nou vaccin, care sa contina tulpinile specifice sezonului care urmeaza. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) stabileşte in fiecare an tulpinile de virusuri care vor forma structura vaccinului adecvat fiecarei emisfere (nord şi sud), iar toti producatorii de vaccin respecta compozitia stabilita de OMS.23
  • Vaccinurile gripale au evoluat si in ceea ce priveste compozitia. Daca la data producerii primului vaccin gripal (1933), acesta avea in compozitie o singura tulpina virala, evolutia si diversitatea tulpinilor gripale circulante au dus la nevoia dezvoltarii unor vaccinuri complexe: cu 2 tulpini sau bivalent (incepand cu 1942), cu trei tulpini sau trivalent (incepand cu 1978) si cu 4 tulpini sau tetravalent, incepand cu anul 2013. OMS recomanda in acest moment vaccinul tetravalent, cu 4 tulpini: 2 subtipuri de tulpina A si 2 subtipuri de tulpina B.25

Intrebari frecvente

Gripa sau raceala?*

Gripa este deseori confundata cu o raceala obisnuita sau cu alte infectii benigne ale tractului respirator. De fapt, spre deosebire de raceala obisnuita, gripa poate duce la o imbolnavire moderata sau chiar grava si la complicatii serioase, cum sunt pneumonia bacteriana virala sau secundara si agravarea afectiunilor pre-existente, inclusiv insuficienta cardiaca congestiva si diabet.

Semne Raceala Gripa
Febra Rareori Febra mare de la inceput, in special la copiii mici, dureaza 3-4 zile
Dureri de cap Rareori Deseori
Dureri generale Usoare Prezente la majoritatea cazurilor, adesea severe
Oboseala, slabiciune Uneori Des; poate dura pana la 2-3 saptamani
Epuizare Niciodata Apare de obicei la inceputul bolii
Nas infundat Deseori Uneori
Dureri in gat Deseori Uneori
Jena in piept, tuse Slaba pana la moderata; Tuse seaca Deseori: poate deveni grava
Tratament Antihistaminice, Decongestionante, Medicamente antiinflamatoare Medicamente antivirale – la recomandarea medicului
Preventie Spalati-va des pe maini cu apa si sapun
Evitati contactul apropiat cu persoanele racite 		Spalati-va des pe maini cu apa si sapun
Evitati contactul apropiat cu persoanele racite
Vaccinare anuala
Medicamente antivirale – la recomandarea medicului
Complicatii Congestie a sinusurilor
Otita medie
Astm bronsic
Bronsita, pneumonie, poate agrava bolile cronice si poate pune viata in pericol. Pot aparea mai ales la varstnici, la cei cu boli cronice si la copii.

Este nevoie sa ne vaccinam anual?

DA. Circulatia virusurilor gripale se modifica constant, iar compozitia vaccinului se actualizeaza anual, pentru a asigura o eficacitate cat mai mare, in concordanta cu situatia epidemiologica actuala.*

Pot sa ma imbolnavesc de gripa dupa vaccinare?

Vaccinurile gripale nu va pot imbolnavi de gripa, deoarece ele contin componente neinfectioase ale virusului, care declanseaza reactiile de aparare a organismului pentru combaterea virusului gripal.**

Cand este cel mai bine sa ma vaccinez?

Se recomanda vaccinarea anuala impotriva gripei sezoniere, incepand cu lunile septembrie - octombrie.* Vaccinul poate fi administrat pe tot parcursul sezonului.

Cine trebuie sa se vaccineze antigripal?

Vaccinarea antigripala este recomandata tuturor persoanelor cu varsta peste 6 luni, in special celor cu boli cronice, persoanelor varstnice si femeilor gravide.*

Este mai bine sa ma imbolnavesc decat sa ma vaccinez?

NU. Gripa este extrem de contagioasa si poate cauza complicatii severe, in special in randul copiilor, al varstnicilor si al pacientilor cu boli existente.*

Oricine se poate imbolnavi de gripa, iar vaccinarea reprezinta cel mai bun mijloc de aparare impotriva ei.*

Daca sunt adult sanatos, trebuie sa ma vaccinez?

DA. Vaccinarea antigripala poate sa reduca gravitatea bolii, vizitele la doctor, absenteismul la munca, la scoala, precum si, in cazurile nefericite, spitalizarea cauzata de gripa sau decesele prin gripa.*

*Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa. Disponibil la : https://www.cdc.gov/flu/symptoms/coldflu.htm. Data ultimei accesari: Iunie 2019

**The role of influenza in the epidemiology of pneumonia, Sourya Shrestha, Betsy Foxman, Joshua Berus, Willem G. van Panhuis, Claudia Steiner, Cécile Viboud & Pejman Rohani, www.nature.com/scientificreports

Referinte

  1. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa sezoniera. Disponibil la: http://www.cdc.gov/flu/about/disease/index.htm. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  2. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Gripa. Disponibil la: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/index.html. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  3. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Gripa. Disponibil la https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal). Data ultimei accesari: Iunie 2019
  4. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa sezoniera. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/about/keyfacts.htm. Data ultimei accesari: iunie 2019
  5. Organizatia Mondiala a Sanatatii. A manual for estimating disease burden associated with seasonal influenza. Disponibil la: https://apps.who.int/iris Data ultimei accesari: Iunie 019
  6. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Manual pentru estimarea bolilor associate gripei sezoniere. Disponibil la: https://apps.who.int/iris Data ultimei accesari: Iunie 2019
  7. Institutul national de sanatate publica, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile. Raport preliminar analiza date gripa sezon 2018-2019
  8. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa sezoniera. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/highrisk/infantcare.htm. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  9. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Manual pentru estimarea bolilor asociate gripei sezoniere. Disponibil la: https://apps.who.int/iris Data ultimei accesari: iunie 2019
  10. Boyd M, Landefeld, S, Counsell S et al. J Am Geriatr Soc 2008;56(12):2171–2179.
  11. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa sezoniera. Disponibil la CDC: https://www.cdc.gov/flu/about/disease/complications.htm#complications. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  12. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa si persoanele cu astm. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/asthma. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  13. Centrul de control si preventie a bolilor. Disponibil la: CDC. http://www.cdc.gov/flu/keyfacts.htm. Data ultimei accesari: iunie 2019
  14. Centrul de control si preventie a bolilor. Gripa si pacientii cu diabet. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/diabetes/index.htm. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  15. Bouter KP, et al. Effect of epidemic influenza on ketoacidosis, pneumonia and death in diabetes mellitus: a hospital register survey of 1976-1979 in The Netherlands. Diabetes Res Clin Pract; 1991;12:61-8.
  16. Samson S et al. Using claims and wearable devices data to quantify influenza outcomes among type 2 diabetes patients – A population study. Poster presented at the ADA 78th Scientific Season. 2018
  17. Heart failure matters. https://www.heartfailurematters.org/en_GB/ Data ultimei accesari: Iunie 2019
  18. CDC: https://www.cdc.gov/flu/heartdisease/ Data ultimei accesari: Iunie 2019
  19. Grau A, Fischer B, Barth C et al. Vaccinarea antigripala este asociata cu scaderea riscului de infarct miocardic acut. Stroke 2005;36:1501–1506.
  20. Lee K, Bae J, Hwang C et al. Efectul vaccinarii antigripale in reducerea riscului infarctului miocardic acut. A systematic review and meta-analysis. Neuroepidemiology 2017;48:103–110
  21. Vaccinarea antigripala in timpul sarcinii. Comittee opinion no 732. American College of Obstetricians and Gynecologists.Obstret Gynecol 2018;131;e 109-14. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  22. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Gripa. Disponibil la: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/index.html. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  23. Organizatia Mondiala a Sanatatii. Gripa. Disponibil la: https://www.who.int/influenza/vaccines/en/. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  24. Centrul de Control si Preventie a Bolilor, Gripa. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/vaccines-work/burden-averted.htm. Data ultimei accesari: Iunie 2019
  25. Adaptat dupa Hanoun C. Expert Rev Vaccines 2013-12(9):1085-1094. Data ultimei accesari: Iunie 2019